Scrisoare către Arthur James Arnot


Scrisoare către Arthur James Arnot

Spre ruşinea mea, până astăzi nu am ştiut de existenţa dumneavoastră şi, sincer, mi-aş fi dorit să aflu în alte circumstanţe. Eh, dacă aşa a fost să fie, o să vă spun ce am pe suflet, chiar dacă scrisoarea-mi e tardivă, căci cea cu coasa a hotărât să vă răpească înainte ca distinşii-vă neuroni să mai scornească o altă minune a progresului, deşi nu cred că mai erau aşa activi la anii trecerii în lumea celor care nu se mai întorc.
Prin urmare, cu respectul cuvenit unui mare inventator, ţin să vă mulţumesc în numele tuturor semenilor care au vecini obsedaţi de prea-utila-vă invenţie cu care ne-aţi binecuvântat şi să vă urez ca, acolo unde aţi ajuns pentru odihna veşnică, să aveţi parte de liniştea cu care suntem noi, cei încă neodihniţi, binecuvântaţi de vecinii noştri veşnic nemulţumiţi de cămăruţele în care-şi trăiesc existenţa efemeră.
Nu neg utilitatea invenţiei, dar, stimabile, puteaţi s-o scoateţi la iveală pe lumea cealaltă, deşi sunt sigur că ar fi inventat-o altul şi nu aţi fi fost dumneavoastră cel înjurat de milioane de tâmpiţi (ca mine) , dornici de linişte în lumea neliniştii.Sunt mâhnit şi pe greu încercaţii aborigeni australieni , pe motiv că niciun bumerag de-al lor nu şi-a avut ca ţintă rotunda-vă calotă craniană ce adăpostea neuronii aducători de zbucium pentru alţi neuroni, mai puţini şi mai leneşi, dar dornici de linişte.
Cu stimă, al dumneavoastră înjurător!
p.s. :fuck your electric drill

Advertisements