Scrisoare către fratele meu


Îţi scriu aici pentru că, nici tu,dar nici eu,nu ne pricepem la discuţii despre viaţă.Tu nu ştii să asculţi ,iar eu nu sunt expert în vorbe spuse.Sper ca vorba scrisă să fie pe măsura durerii ce-o am în suflet,iar tu să o primeşti mai bine aşa.

Cu riscul de a te supăra ,pentru că o fac public,cu riscul de a o supăra pe mama sau frumoasele-mi surioare,consider că această încercare de a mă face înţeles trebuie acceptată şi vreau să citeşti tot ce voi scrie, cu sufletul şi mintea deschise,pentru că mă doare enorm să ştiu că suferi,odată cu tine suferind şi familia ce ţi-ai făcut-o,dar şi  cei care te-au crescut şi alături de care ai crescut.

Eu încă am mare încredere în tine,pentru că ,orice ai crede, te iubesc şi vreau să te ştiu bine,vesel,sănătos,viu. Citeşte de oricâte ori e nevoie,de oricâte ori simţi că soarta te doboară.Am crescut sub acelaşi acoperiş,cu aceleaşi greutăţi.Nimic din trecutul tău nu mi-e străin şi atâta timp cât pe mine nu m-a doborât,nici pe tine nu trebuie să te doboare,pentru că tu eşti mult mai puternic decât mine,mult mai curajos.Să nu te compari cu altcineva,să nu iei în seamă atunci când o gură te critică comparându-te cu fraţii tăi sau cu altcineva.Tu eşti unic,tu eşti tu şi asta te face special.

În momentul când ai ales să-ţi faci o familie,trebuie să lupţi pentru ea,să te zbaţi,dar toate să le faci cu mintea limpede.Creierul trebuie să gândească liber,nu plutind în derivă ,împins de aburii alcoolului.Alcoolul nu te face mai puternic,nu te face să uiţi urâtul din trecut,nu te face mai respectat.Alcoolul e nimicitor,atunci când îl laşi să pună stăpânire pe tine.Alcoolul scoate la iveală tot ce-i mai urât în om,atunci când e consumat peste măsură.

Mă bucur enorm că familia  s-a mărit cu încă un membru,dar bucuria nu e deplină .Atâta timp cât nu vei realiza că trebuie să te schimbi ,spre binele tău,dar mai ales spre binele fetiţelor tale,nu voi putea spune vreodată că sunt pe deplin fericit.

Familia ta nu înseamnă prietenii de pahar,ci soţia şi copiii tăi!Fetele tale sunt cele pentru care trebuie să-ţi consumi viaţa,toţi ceilaţi fiind pe plan secundar.

Nu te mai lăsa bântuit de fantomele trecutului ,ci învaţă din greşelile “fantomelor” . Dacă-ţi baţi joc de viaţa asta,apăi să ştii că ea se va răzbuna şi nu vei fi singurul lovit…

Treci peste încăpăţânarea ta,peste orgolilul care nu prea te ajută şi ascultă sfaturile care te pot duce pe un drum bun.

Crezi că viaţa mea e prea frumoasă,crezi că surorile tale îşi duc viaţa într-un paradis? Ei bine,nu e aşa! Toţi avem probleme care oricând ne pot doborî. Dacă alături de greutăţile care ne lovesc punem alcool din belşug,devenim noi fantome,iar fantomele trecutului devin adevăraţi monştri.

Am încredere că vei avea puterea să fii bărbatul de care are nevoie soţia ta,să fii tatăl de care au nevoie copiii tăi!

Advertisements

5 thoughts on “Scrisoare către fratele meu

  1. Buna ziua!…De doua zile am schimbat numele la blog…deoarece au fost neintelegeri si am fost nevoita sa schimb numele la blog. Eu sunt aceiasi Ileana si va astept in casuta mea virtuala cand doriti si cand puteti!…O zi frumoasa alaturi de familie!…Noua mea adresa…
    http://doareuileana.wordpress.com/

    Hello! … Two days ago I changed the name of the blog … because they were misunderstanding and I had to change the name of the blog. I am the same Ileana and wait in my virtual box when you want and when you can! … A beautiful day with your family! … My new address …

    http://doareuileana.wordpress.com/

  2. Postarea ta implică o întreagă dicuţie. Ştiu ce vorbeşti fiindcă am fost mult timp (3-4 ani, ceea ce chiar e mult, te rog să mă crezi) alcoolic. Singur, fratele tău nu va fi capabil să învingă această dependenţă. Fiindcă despre o adicţie vorbim, aşa cum e şi dependenţa de nicotină, droguri sau alte astfel de substanţe (inclusiv medicamente din categoria analgezicelor, aşa numitele de către americani “pain killer”). Are nevoie de suportul vostru, al tuturor celor din familie, în primul rând pentru a conştientiza că este bolnav şi apoi pentru a fi convins să se trateze. Nu e uşor, dar este posibil. Dar nu de unul singur şi nu adoptând faţă de el o atitudine greşită, nepotrivită, de neacceptare sau respingere.
    Dacă e nevoie, dă-mi un semn şi mai vorbim pe tema asta. Nu sunt vreun soi de consilier dar experienţa proprie cred că poate fi de folos.

  3. Sper ca între tip, lucrurile să fi intrat pe făgaşul normal. Nici mama şi nici surorile nu au motiv să se se supere, din contră, vor aprecia (sau ar trebui să aprecieze) mâna întinsă fratelui tău.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s